Am început să scriu acest jurnal în 1997, la frageda vîrstă de 16 ani. Veneam acasă de la școală, deschideam caietul și scriam cu înfrigurare, povestind ce mi s-a întîmplat peste zi, ce gînduri nevolnice mi-au trecut prin cap, ce stări interioare grandioase experimentam. Eram creștin, și într-un fel sunt și astăzi, un creștin tumultuos și confictual. În tinerețea mea timpurie, totuși, storceam zilnic una sau două stări mistice. Se poate spune că exista chiar pericolul s-o iau razna, după cum veți putea citi. În general, în aceste caiete s-au adunat mai mult exerciții de stil decît necesități interioare, deși ar fi greșit să ignor sinceritatea textului. Scriam, contemplam ce am scris, retușam, cîntăream iar, apoi treceam mulțumit mai departe. Mai rar se întîmpla să șterg furios, tînguindu-mă (și există fragmente pe care le-am șters, dar le-am restituit aici). În fine, lectură plăcută.
Discussion about this post
No posts